Warning: Creating default object from empty value in /home/tarmenis/public_html/ro/modules/mod_bowslideshow/helper.php on line 48
Vsmart Extensions

Agentia De Plati Pentru Dezvoltare Rurala Si PescuitUniunea Europeana Romania

Vizitatori

Avem 13 vizitatori online
Manastirea Piatra Scrisa

Localitatea Armeniş este invecinata spre miazănoapte şoseaua, calea ferată şi râul Timiş, toate aproape paralele, şerpuiesc spre localitatea Sadova Veche. La o distanţă de aproximativ 800 de metri de sat linia ferată traversează şoseaua europeană pe un pod şi intră în ultimul tunel de pe traseul Bucureşti – Timişoara. La acest loc de intrare în tunel, sub pod, în stâncă, la marginea şoselei, se află bisericuţa mânăstirii Piatra Scrisă, cu hramul "Duminica tuturor sfinţilor".

Despre trecutul acestei mănăstiri tradiţia spune că atunci când s-a construit calea ferată pentru ruta Caransebeş – Orşova, conform planului, la deschiderea unui tunel într-o stâncă de lângă localitatea Armeniş, s-a aflat icoana Prea Sfintei Treimi.

Reacţia credincioşilor din Armeniş pentru care icoana avea o adâncă semnificaţie l-a determinat pe inginerul Mihlheisen, conducătorul lucrărilor, să schimbe calculele planului, deviind ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri înspre apus de icoană.

Dragostea de Dumnezeu şi de acest loc sfânt a armenişenilor, reiese şi din relatarea primarului din Armeniş de atunci, Grigore Dragomir: "Noi şi mai ales răposatul preot Ilie Sârbu i-am răspuns că această icoană şi acel loc pentru noi toţi trecătorii de lege românească sunt sfinte şi că nu trecem niciodată pe lângă ele fără să ne descoperim capul şi să ne facem cruce. Cine a zugrăvit sfânta icoană, din ce îndemn şi împrejurări şi când, nu avem cunoştinţă deplină. Genunchiul de oameni de astăzi şi părinţii noştri s-au pomenit cu sfânta icoană la loc, unde este acum. Poporul nostru ştie să spună deferite predănii. Noi însă nu ştim nimic mai ales, - de cum ştie poporul. După ce am spus acestea, domnului ober-inginer Mihlheisen, a luat în considerare rugarea noastră, căci la croire a încovoiat tunelul aşa, că iese înspre Armeniş cu 4-5 metri spre apus de icoană, ceea ce se vede şi azi.

Despre originea icoanei pictate ne vorbesc mai multe istorisiri. O primă variantă ne spune că ar avea origine miraculoasă, nefiind zugrăvită de mână omenească. O altă istorisire vorbeşte despre un conducător de oaste creştin, urmărit de turci, a căzut de pe coasta unui deal, cu cal cu tot, până în râul Timiş. Scăpând cu viaţă, drept mulţumire, a poruncit să se picteze pe stâncă icoana Sfintei Treimi. Altă descriere venită pe linia tradiţiei orale ne spune despre doi călători din Muntenia care treceau pe Valea Timişului într-o trăsură. La un moment dat caii s-au speriat şi au luat-o la fugă fără control. Călătorii au făcut legământ că, dacă vor scăpa teferi, vor aduce jertfă lui Dumnezeu. Trăsura s-a oprit iar călătorii au plătit ca acolo să fie pictată o icoană pe stâncă. O altă povestire ne spune că un negustor de vite a fost surprins în Duminica Tuturor Sfinţilor de o furtună puternică, iar un fulger a despicat stânca sub care se adăpostise. Prin minune dumnezeiască el nu a păţit nimic. Preotul din sat l-a sfătuit ca, în acel loc, să zugrăvească icoana Sfintei Treimi, pentru că a scăpat din primejdie.

Observăm că aceste tradiţii vorbesc despre recunoştinţa oamenilor care au scăpat din primejdii, însă sunt şi altfel de povestiri. Se pomeneşte despre un tânăr, fiu al meşterului care a ridicat biserica din Armeniş, şi care a ţinut neapărat să pună crucea pe vârful turnului, împotriva voinţei tatălui său. Tânărul a căzut de pe turla bisericii şi a murit pe loc. Pentru iertarea păcatelor sale, tatăl îndurerat ar fi dorit să se zugrăvească icoana de la Piatra Scrisă. Nu se exclude varianta că în veacurile trecute, în această peşteră să fi vieţuit un pustnic. Toate aceste tradiţii amintite sunt doar mărturii orale, care nu pot fi luate ca dovezi istorice, însă ne vorbesc despre evlavia oamenilor şi încrederea lor în ajutorul lui Dumnezeu.

O primă menţiune documentară despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecut ,,Stânca Sfintei Treimi ’’. Icoana a fost restaurată în anul 1822 de pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebeş. În anul 1929 familia Ana şi Vasile Dragomir din Slatina Mică, au ridicat o capelă în amintirea unicei lor fiice care a decedat. Dimensiunile capelei sunt de 8 metri lungime în exterior şi 4 metri înălţime, iar în interior de 3,5 metri lungime, 3 metri lăţime şi 3,5 metri înălţime. În anul 1930, Episcopia Caransebeşului alături de bunii credincioşi ai Armenişului  au venit în ajutorul mănăstirii, construindu-i o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotniţă, astfel apărând aşezarea monahală numită Schitul de la Piatra Scrisă.

După anul 1997, s-au făcut şi alte lucrări la această mănăstire: s-a refăcut capela, s-a construit un altar de vară pe dealul din apropiere, iar din cauza poziţionării la marginea drumului european, la iniţiativa P.S. Laurenţiu episcopul Caransebeşului şi prin grija părintelui stareţ ieromonah Hristofor Bucur, s-au amenajat în vecinătatea altarului de vară un nou corp monahal şi o nouă biserică. Biserica este construită în stil bizantin, având 30 metri lungime, 12 metri lăţime şi aproximativ 20 metri înălţime.

Şi aceste lucrări au fost susţinute prin donaţii şi muncă fizică de preotul şi credincioşii din Armeniş.

După anul 1997, s-au făcut şi alte lucrări la această mănăstire: s-a refăcut capela, s-a construit un altar de vară pe dealul din apropiere, iar din cauza poziţionării la marginea drumului european, la iniţiativa P.S. Laurenţiu episcopul Caransebeşului şi prin grija părintelui stareţ ieromonah Hristofor Bucur, s-au amenajat în vecinătatea altarului de vară un nou corp monahal şi o nouă biserică. Biserica este construită în stil bizantin, având 30 metri lungime, 12 metri lăţime şi aproximativ 20 metri înălţime. Şi aceste lucrări au fost susţinute prin donaţii şi muncă fizică de preotul şi credincioşii din Armeniş.