Warning: Creating default object from empty value in /home/tarmenis/public_html/ro/modules/mod_bowslideshow/helper.php on line 48
Vsmart Extensions

Agentia De Plati Pentru Dezvoltare Rurala Si PescuitUniunea Europeana Romania

Vizitatori

Avem 12 vizitatori online
Armenis

Localitatea Armeniş este situată în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin, pe şoseaua europeană E70 – DN6 Bucureşti-Timişoara, la 25 Km de municipiul Caransebeş, pe malul drept al râului Timiş, pe un platou frumos, înconjurată de dealuri pitoreşti.
Satul este atestat documentar din anul 1428 pe locul actual al Satului Bătrân, iar la sfârşitul secolului XVIII, respectiv anul 1791, are loc strămutarea locuitorilor de pe valea pârâului Armeniş, din Sat - Bătrân, pe acest platou şi aşa a luat naştere localitatea.

Străzile sunt largi şi foarte simetric aşezate, fapt ce arată că satul este unul sistematizat, aşa cum s-a întâmplat cu toate aşezările din zonă în timpul ocupaţiei Imperiului Austro-Ungar de la sfârşitul secolului XVIII.
Casele sunt făcute din piatră şi cărămidă şi acoperite cu ţiglă, aşezate într-o formă foarte regulată şi aproximativ toate după un proiect arhitectural asemănător. În majoritate, casele din Armeniş au un stil arhitectural ţărănesc ce este reprezentat prin una, două sau trei camere la stradă, o intrare mare în curte, de unde se intră într-un hol care face legătura atât cu camera, respectiv camerele din faţă cât şi cu alte camere de-a lungul holului paralel cu curtea. În spatele curţii, printr-o altă poartă ce trece într-un sopron ce deserveşte diferitelor nevoi, se află şi grajdul pentru animale şi podul cu fîn, astăzi aproape dispărute, animalele sunt ţinute la sălaş.

Localitatea Armeniş este centru de comună, iar satele aparţinătoare comunei sunt: Sat Bătrân, Sub Marginea, Feneş şi cătunul Submarginea Plopu. Satul este dotat cu utilităţi: curent, apă curentă, canalizare, telefoanie şi internet. Localitatea Armeniş este de un pitoresc şi o frumuseţe unică, fiind aşezată între munţii Ţarcului şi munţii Semenicului, între frumoase chei formate de râul Timiş şi înconjurat de dealuri înalte.

Spre răsărit stă de strajă muntele Ţarcu, iar la marginea aceasta a satului dealurile numite "Cecâra" şi "Capul Dealului". spre apus "Bibănul", "Coricovul" şi "Faţa Pietroasei", spre miazăzi tot dealul Cecâra şi Cheile Armenişului, care duc spre Teregova, iar spre miazănoapte "Dealul lu Crai" şi "Ascurile". Toate aceste dealuri împrejmuiesc comuna încă din vatra ei, spre miazăzi şoseaua europeană traversează satul Armeniş spre Teregova prin valea râului Timiş, vale numită "Cheile Armenişului". Tot aici, înainte de a intra pe chei, se află staţia CFR Armeniş, înspre apus, peste râul Timiş şi calea ferată, se ridică deluri înalte, împădurite, începând dinspre Teregova spre Sadova Veche cu dealul Bibăn apoi Coricov şi Faţa Pietroasei.

Un edificiu important din Armeniş este Căminul cultural care apare în decorul localităţii în anul 1926, tot în centrul satului lângă biserică, pe strada principală vis a vis de primărie. În cadrul acestui cămin cultural numit la început "Nicolae Bălcescu" iar în 1933 "Maior Mihail Iacobici", s-au desfăşurat mai multe activităţi culturale, până în zilele noastre. Pe lîngă Caminul Cultural s-a dezvoltat promovarea taradiţiilor şi obiceiurilor din aceste locuri, astfel dragostea pentru folclorul bănăţean şi punerea lui în valoare este susţinută şi de formaţiile de muzicanţi din Armeniş ce s-au perindat de-a lungul timpului. În anul 1998, ia fiinţă formaţia de dansuri populare "Armenişana". Prima apariţie pe scenă are loc la "Colocviile Bănăţene" de la Băile Herculane, în anul 1999. De atunci şi până în prezent a participat la majoritatea activităţilor cultural-folclorice organizate la nivel local, judeţean, naţional şi chiar internaţional. Datini şi obiceiuri locale întâlnim şi pe meleagurile Armenişului, vorba românului ,,câte bordeie atâtea obiceie’’ si vorba bănăţeanului "tot satu cu zănatu". De fapt datinile şi obiceiurile sunt asemănătoare cu cele din satele vecine de pe toată Valea Timişului şi toată zona Caransebeşului. Unele din obiceiuri şi datini vechi au mai dispărut, luându-le locul altele noi, cele vechi ne mai corespunzând înoirilor vremii. Aceste datini şi obiceiuri sunt legate fie de evenimente mai importante din viaţa omului (naştere-botez, înaintarea în vârstă-cununie şi moarte), fie de anumite sărbători (în Ajunul Crăciunului, la Crăciun, în Ajunul Anului Nou, la Anul Nou, în Ajunul Bobotezei, la Bobotează, în săptămâna lăsatului sec de carne), sau la alte sărbători de peste an. Două sărbători importante din Armeniş sunt Balul Costumului Popular, sau Balul Izmenelor şi Măsuratul Oilor.

Costumul popular din zona Armeniş, reprezintă o bogăţie a zonei, iar piesele de vestimentaţie ce alcătuiesc portul ţărănesc sunt: cămaşă, izmene, opincă, obeală, nojâţă, brăciri, laibăr, căcilă, şubă, brâu, ciupag, poale, opreg, pieptar, cotrinţă, cârpă.
Frumuseţile naturale care alcătuiesc peisajul Armenişului se reflectă şi în sufletele locuitorilor, fiind caracterizaţi prin dragostea faţă de semeni, de muncă, de frumos, de cinstea şi omenia specifică bănăţeanului, sau, cum spune bănăţeanul "oameni faini şi de omenie". Cei care au avut ocazia să ajungă în Armeniş au cunoscut această trăsătură sufletească, revelată atât prin comportamentul oamenilor cât şi prin ospitalitatea bunului creştin, iar cei care încă nu au ajuns ar trebui să o facă.